We come one

Cum imi place sa imi scriu posturile la o bucata de noapte sau cateodata la o bucata de dimineata, asa si astazi, la intoarcerea de la ceea ce a insemnat B'estival day 1, m-am gandit sa postez.

Anul acesta, nu pot decat sa imi impartasesc parerea din punctul de vedere al unui copil rasfatat de festivaluri. Deja a trecut vremea in care sa nu avem nici un festival, ci doar un concert important pe an si ala oricat de nasol ar fi fost, noua sa ni se para ca o mana cereasca.

Incepand relatarea, imi aduc aminte cum acum cateva ore mergeam pe mult prea lunga alee de la poarta A la zona de desfasurare a festivalului, unde mai multi oameni de la aceeasi televiziune, dar si liber profesionisti cu discursuri neinteresante, ne incetineau din mers, iar noi nu doream decat sa ajungem in mijlocul muzicii, in spatele filtrelor de jandarmerie.

Odata ajunsa in zona festivalului, m-a trecut un singur gand: urban. Asta, preponderent din cauza betonului din jur, dar si din cauza/datorita oamenilor, pe care o parte ii recunosteam din cluburi si o parte de la CokeLive.

In continuare, plimbandu-ma pe acolo si vazand mici, bere, tricouri si insigne la vanzare, mi-am adus aminte de festivalurile romanesti de bere, de unde mai lipseau totusi niste tiganci care sa vanda coliere luminoase si seminte... dar diverse bratari forforescente vazusem prin multime, deci poate nu era totul pierdut.

Ce pot sa spun de organizare? Sistemul asta de jetoane sa mor eu daca nu este cretin... adica desi te calmeaza putin ideea ca umbli dupa tine cu jetoane de plastic si nu cu bani care sa-ti cada de prin buzunare in timp ce dansezi, unde e rostul ca la sfarsitul zilei cand toate standurile se inchid si tu ramai cu jetoane in buzunar sa nu ti le poti rascumpara? Deh, la casa de jetoane se lucreaza dupa programul de la banca sau nu stiu cum altfel. Desigur, puteam rationaliza folosirea jetoanelor, cate unul pe ora, astfel incat sa le terminam pana la ultimul concert... insa nu ma gandeam ca vor incepe sa ne dea afara la ora 12 din incinta. Pana la urma eu am mai ramas doar cu un singur jeton, sa spunem ca de suvenir.

Din punct de vedere muzical, ca doar pentru asta mergem la festivaluri pana la urma, am vazut tot line-up-ul de astazi, trecand prin Monochrome (nu m-a impresionat), Suie Paparude (been there, done that, sunt ok, dar nimic nou), Yonderboi (nu trip-hop scrie aici... poate imi voi dloada cateva piese), Hooverphonic (uh uh... frumooos), Morcheeba (de cand a disparut negresa aia?), Faithless si Phil Hartnoll.

Punctul culminant al zilei a fost Faithless. Un concert foarte frumos. Plin de energie. As fi dansat din toata inima, dar multimea ma presa de gard si nu prea sunt eu in masura sa ripostez. Insa am facut cateva poze dragute, iar la concertul de dupa, al lui Phil Hartnoll, mi-am dat drumul la dans cand s-a mai eliberat zona. Mixa destul de penal tipul. Nu statea la pupitru, ci in fata lui, executa ceva miscari de dans si mai intindea o mana la pupitru sa dea mai tare/mai incet, nu imi dau seama. Dar cred ca a pus dragut per total. Nu zic nu. Asta pana sa vina bodyguarzii sa ne faca vant.

De aici, am fost la o bere pana dimineata cand au reinceput sa circule metrourile si am ramas din nou surprinsa cand, ca de obicei, sambata la ora 5 dimineata nu reusesc sa prind loc pe metrou. Si cred ca in majoritatea cazurilor sunt mai distrusa decat aia care stau jos. Dar nu e nimic. Sunt tanara. Am toata viata inainte sa ma trezesc la ora 4 ca la 5 cand se deschid portile la metrou sa il iau pe primul si sa tin locul ocupat, sa citesc Libertatea si sa nu ii las pe saracii tineri care vin obositi din club sa isi odihneasca picioarele. Asa!

Nervi de vara

Cum am fost la CokeLive Festival, era normal sa beau multa Cola, asta si din cauza faptului ca era o coada infernala la cele cateva puncte de vanzare ale berii. Astfel, ajunsa acasa, aveam o energie debordanta, care nu m-a lasat sa adorm decat pe dimineata, pe la 10,30 si atunci pentru vreo 3 ore.

Am spus in gandul meu ca nu e nimic, dorm dusa in noaptea urmatoare de la atata oboseala. Dar si asta a fost greu. Toata noaptea m-am intors de pe o parte pe alta cautand bucatile reci ale cearceafului. E atat de cald... si se mai auzea muzica de la CokeLive. Eu stau in Militari si auzeam destul de clar acordurile, imi inchipui cei care stateau la blocurile de vizavi de lac ce weekend au avut... Anyways, intr-un final am adormit, dar cu atat mai frumos a fost sa ma trezesc dimineata de ceva masinarii care reparau drumul de sub fereastra camerei mele.

Sweet.

Asa ca astazi am nervi intr-un mix bacovian de disperare, frustrare, angoasa, spleen. As pocni pe cineva daca as putea si as sti ca nu ar da inapoi. :)

Breathing in, breathing out...

Batteries not included

Nu stiu cum am putut numai sa gandesc sa nu merg la Prodigy. Dumnezeule! Ce greseala era sa fac! Noroc de dude ca m-a luat pe biletul lui la CokeLive Festival, ca in weekend puteau intra 2 persoane pe un bilet pe baza carnetelor de student.

Ok, deci dupa asta trebuie sa recunosc ca Prodigy a urcat pe locul 1 in topul celor mai tari show-uri la care am fost. Da, bate si Zabiela, bate si Fatboy si ce vreti voi.

Trebuie sa spun ca nu am stat in primul rand ca sa fac poze, nu numai din cauza ca astia se pisa pe multime, dar si pentru ca in primele randuri stateau aia de la VIP.

Mi-a placut super mult festivalul totusi. E primul de acest gen de la noi si a iesit ok. Nasol de suprafata aia ca era cam denivelata si a fost mai greu la Prodigy, dar deja asta intrece nevoile de subzistenta. Fiindca erau foarte putine puncte de vanzare a berii si coada imensa, am baut mai mult Cola si am fost destul de fresh per total.

A trebuit sa rezist la mai multe concerte, cum ar fi Backyard Babies, Rasmus (care btw au cantat piesa aia de la O-zone cu "mai ahi" ca sa impresioneze publicul), dar si la momentele dintre concerte in care domina Nightwish, iar dupa mine toate piesele lor suna la fel. Incalzirea la Prodigy a fost facuta de Seb, breakbeat, frumos frumos. Am realizat ca mi-e dor de breakbeat. Uof cu minimalul vostru...

Prodigy, in sine, a fost foarte intens. Si poate nu il poti simti la intensitate maxima daca nu esti intr-o multime plina de punkeri sau poseri (unii asa, unii asa :) + tipi ajunsi deja pe la 30 de ani pe care Prodigy ii aduce din nou la tinerete. Deja de la primele piese s-a facut pogo, cred ca la sfarsitul concertului eram cu cativa metri mai incolo de locul unde eram cand incepuse. As dori sa multumesc totusi tipilor din jur care nu au dat prea tare in mine desi sareau ca disperatii si trebuie sa fie constienti ca au asigurat in continuare perpetuarea speciei. :))) Adevarul e ca fiecare am iesit dupa concert cu cate ceva. Pe mine doar m-a calcat un tip, insa destul de extrem si am impresia ca maine voi avea unghiile de la piciorul drept vinete. Altii au scapat cu entorse, dureri de coaste, toate de la pogo. Totusi nu stiu nici acum unde era punctul de prim ajutor. Dar adevarul este ca muzica asta te face sa-i futi un pumn celui de langa tine. Nush cum sa descriu. Oricum dai din toate membrele, sari, dansezi agresiv, esti una cu muzica si una cu multimea... in ce parte sare multimea, incolo sari si tu. Insa cateodata nu toti se sincronizeaza si mai vin in viteza in tine, ei vor sa danseze ca Keith in videoclip, de parca ar avea podeaua doar pentru ei... totusi nu iti pasa de nimic atunci.

Am auzit cred ca tot ce vroiam... Spitfire, Out of Space, Poison, insa cand a ajuns la Smack My Bitch Up... hold on. Deja dansam in lumea mea, eram uuuuuu, in extaz acolo, iar cand am deschis ochii am constatat ca lumea mea si lumea reala nu se invart la aceeasi viteza si m-au luat ametelile. Am dansat pana la epuizare intr-o ora si ceva, cat s-a putut, puteau bodyguarzii sa ma intrebe daca nu am inotat pana pe insula la cum aratam. Si desi se racorise destul de tare pe seara, curentul care venea dinspre lac nu ajuta cu nimic. Iar dupa ce s-a terminat concertul, cred ca am baut cea mai buna Cola din viata mea. Rece, aromata, cola. :))

Dupa, am ramas la Vanilla Ice, care da, inca mai traieste, dar aparent are sindromul Tourette fiindca la fiecare 2 cuvinte spunea ori shit, ori fuck, ori ice, ice, baby. Aight? Cam lame pentru gustul meu, dar nu vreau sa supar pe nimeni. In multime vazusem si un tip imbracat intr-un... halat as putea spune. De spital. Vroiam sa-l intrebam cat e halatul... :))))

Am mai ramas si dupa Prodigy pentru Tom Novy care ne-a trimis la cort pentru concertul sau, unde in jumatate de ora nu aparuse. In schimb, mixau niste tipi care chiar mi-au placut. Si din nou, nu era minimal, multumesc lui dumnezeu. Erau Super8 & Dj Tab. Dar nu stiu sigur care mixa bine. Ca atunci cand intrasem era trance.

Anyway... frumos. Afara rasare soarele, asa ca eu ma duc sa fac un dus sa ma culc in liniste.

Been brainwashed

Ok... bloggingul meu a fost intrerupt zilele astea de un nou serial. Si vreau sa dedic acest post in special lui Ruxi si lui Lezer. :)

That '70s Show - already seen it too many times. Sex and the city stiu si replicile. Friends deja au dvd-urile zgarieturi de cate ori m-am uitat. News Radio nici nu mai am rabdare. Lost, Heroes, Desperate Housewives le-am vazut la timpul lor. De Prison Break nu vreau sa aud fiindca ma plictiseste serialul ala. Animatii gen Family Guy, The Simpsons, South Park am vazut deja si nu as avea rabdare... si uite asa am ajuns sa iau un episod din O.C.

Desi e destul de exagerat serialul asta, previzibil si ma enerveaza, it has brainwashed me completely to watch it. Pfff... the life of the rich and fabulous. E un Tanar si Nelinistit cu actori mai tineri. Deci o adunatura de TV-pretty people, din care chiar si aia care ar trebui sa fie loseri arata bne. O adunatura de TV-pretty people dintr-un tinut de bastani cu probleme mult mai mari decat se confrunta oamenii de rand. Si desigur, toti poarta Conversi sau Vans, genti pe o parte... whatever makes them go through the day. :)

Hmmm, sa vad in ce ordine sa o iau fara sa zapacesc pe nimeni: tatal, crescut in Bronx si casatorit din dragoste cu cea mai bogata tipa dintr-o comunitate de bastani, isi creste copiii dupa o politica foarte liberala, in casa carora se petrece 70% din actiunea filmului. Unicul fiu natural al acestei familii, Seth, mie mi se pare cel mai ok, desigur, mie si unei intregi generatii de fete emo, but I have been brainwashed, I have an excuse...

Aici, in familie, intra si fiul de 17 ani proaspat adoptat, Ryan, care ma omoara cand se uita cu flegma in gat din coltul ochiului la oricine. Inteleg ca trebe sa aiba o atitudine de bad boy ca e dintr-un cartier rau famat, but that's just bad acting. Cam la orice petrecere pocneste pe cineva, dar familia aia stie sigur ca el e de soi bun si inca nu renunta la el.

Apoi ar veni mironosita din vecini, care face orice problema a ei, totul e despre ea... it's like me, me, me. Fata asta a fost cu un tip de prin clasa a 5-a, tip care mie mi se parea ca arata oribil desi multe fete mor dupa el. Puteam sa jur ca la un moment dat in serial se va dovedi ca e gay, insa am gresit atat de tare, fiindca de fapt taicasu era gay si aparent si mironosita. De fapt, bisexuala e ea. Ma rog, tipa asta de fapt e indragostita de Ryan, dar fiindca nu poate fi cu el si vrea sa o enerveze pe maicasa cu orice pret, se mai cupleaza si cu gradinarul (motivul gradinarului deja e redundant... apare si in Desperate Houisewives, si in Sex and the City, probabil si in altele) si devine si lesbiana.

Prietena mironositei, Summer, desi isi face intrarea in serial ca one of those total biatches, si moral si fizic, mai incolo se dovedeste a fi si o tipa de treaba, with a moral hardcore, si mai e si virgina. I didn't see this coming. Really.

Astia ar veni cam adolescentii permanenti.

La ei se adauga the grown-ups. In afara de familia liberala, ar veni si tatal sotiei din aceasta familie care s-a insurat cu mama mironositei. M-am plictisit si eu sa mai povestesc si oricum am inteles ca mor multi, dar nu vreau sa incepeti sa imi povestiti ce urmeaza, sunt de abia la seria a 2-a din 4. Serialul asta imi face pofta de clatite cu fulgi de ciocolata si de cereale, insa nici un cocktail nu ar strica. Totusi, cred ca ma voi mai uita la un episod. Must... fight... it... Eh, fuck it! Tra la la.

Full agenda

22 iunie - La Mania - Behrouz (me likey)
23 iunie - CokeLive Festival - The Prodigy (pentru toata cariera mai putin ultimul album)
29 iunie - B'estival - Faithless, Hooverphonic, Morcheeba (ceva mai melodios...)
30 iunie - Gossip - Annie Nightingale (why not?)

7 iulie - Arenele Romane - Deep Dish (pentru ca vin destul de rar amandoi)
13 iulie - Arenele Romane - John Digweed (pentru ca nu l-am vazut niciodata live)
20 iulie - La Mania - Satoshi Tomiie (e ok, pana cand o da pe minimal)
28 iulie - La Mania - Sasha (un alt veteran pe care INCA nu l-am vazut)

17 august- La Mania - James Zabiela (hehe)


Nu am postat aceasta lista ca pe o recomandare pentru voi, ci mai mult pentru mine, sa nu uit cine vine vara asta si sa vad pe la care ajung. Dar in functie de perioada in care ajung pe la mare voi incerca si dj noi.

Iar in loc de final... Cum sa nu agati in club. Desigur, mie daca mi-ar spune cineva ce faini tenisi am, ar fi weird... pentru ca in primul rand nu port niciodata tenisi :))))) si in al doilea rand, nu m-ar face sa sar pe tip. Am senzatia ca articolul e totusi pentru generatia minimal. :)

Good day. I said good day!

Question

Ati vazut vreo persoana careia sa ii stea najpa cu dreads?


______________________________________

Loving Bob Marley. Always have, always will.

Devorand publicitate

Dupa terminarea sesiunii, m-am apucat si eu sa lucrez la brieful pentru McCann Creative Mentorship si dupa 2 zile de gandit intens, vineri la ora 18,00 aveam cam 80% din brief facut, fara nici cea mai vaga idee despre ce continuare sa le bag la Matrix cand initial aveam impresia ca e vorba doar de primul din serie, ca apoi sa realizez ca era vorba de toata seria, iar eu nu vazusem totul si timp cu siguranta nu mai aveam.

Ok, poate pana la ora 23,59 scoteam eu brieful, insa a fost Noaptea Devoratorilor de Publicitate si intamplator, la mine erau toate biletele. Pe undeva pe la 18,30 eram in dilema. Sa ma injure toti, biletele erau la mine, sa nu prind Noaptea Devoratorilor, o chestie care ar fi fost foarte frustranta, fiindca tot timpul se intampla ceva si nu ajungeam. SAU sa imi bag picioarele in tot brieful ca dracu stie ce se intampla in Matrix Revolutions si Ultimate Matrix, plus ca mai aveam si alte puncte care nu erau duse pana la capat, doar la stadiu de idei. Unele chestii cu care am venit imi placeau foarte mult, dar la altele nu eram foarte sigura pe ele. Poate erau chiar conventionale. M-am gandit ca decat sa trimit un brief facut pe jumatate, mai bine nu trimit deloc, astept urmatorul de peste 2 luni (Sper sa nu renunte la idee :) ) si atunci nu voi avea nici sesiune, nici dracu si voi avea timp sa ma distrez cu asta.

La noaptea devoratorilor am fost placut surprinsa sa vad ca dozele de Carlsberg erau la doar 4 RON. :D Si dupa prima bere deja imi trecuse supararea cu Mentorshipul. :)

In deschidere, a fost un gagiu, sa ma uit pe flyer: DJ Thomas Lecuyer aka Goodfella. Also known as Goodfella cica. Yeah right. Ala probabil e nickul de counter. Nici dracu nu a auzit de asta. Iar ce baga, era cam la nivel de discoteca. Cand a pus nush ce piesa romaneasca cu "Mai sexy, frumoaso" or something like it, am spus ca ma simt ca la nunta aici. Si am mai luat o gura de bere ca nu se mai putea. :) Dar a dat-o pe un Justice - D.A.N.C.E, mie mi-a placut. Adica imi place piesa in general, chiar daca nu mai cunosc pe nimeni caruia sa ii placa. :)) Ah, ca sa nu mai spun ca avea o miscare din solduri baiatu asta, ca ar putea sa faca exercitiile de tae-bo ale lui Carmen Electra. Pentru cei care nu stiu, documentati-va. :)))) Pai daca asa e dj-ul asta si presupun ca e cat de cat cunoscut pe la ei, imi imaginez cum e Dimitri from Paris. Plus ca am cautat pe google "World's sexiest dj" si mi-a dat la rezultate o tipa. Deci clar ala nu e nici sexy si pune si degeaba. E francez. :)))

A urmat Sensor. Chiar foarte frumos. Mi-au placut foarte mult si aproape ca uitasem de ei. Bine ca mai sunt evenimente de astea.

Cat despre momentul pe care il asteptam cu totii, aici am pus cateva linkuri la reclamele care mi-au placut. Mai era una cu niste tipi intr-un studio. Unul se intinde pe jos. Celalalt ii lipeste capul cu duck tape de podea si ii pune piciorul de la scaun in dreptul dintilor. Apoi, isi face vant si sare pe scaun. Dar cand te astepti sa il auzi pe ala urland de durere... apare o tipa care ia o gura de ceva si face "Aaaaaa..." Iar reclama era la un studio de reclame parca, ca ei dau tot ce au mai bun. Negresit, la memoria mea, din 500 de reclame difuzate, am reusit sa vin cu 5 linkuri. Clara treaba. :)

UPDATE: Daca va mai aduceti aminte reclame, puteti sa-mi lasati linkuri in comments. That would be great. Thanks! :D

Centraal Beheer - Acupuncture

Donna - Make my day

Carlsberg - Flat Mates

Nike Women - Sofia Boutella

Coca Cola - The Coke side of life - SuperBowl commercial #1



Si, un final mai productiv... probably the best castle made of Carlsberg cans in the world.


Phase 1. We gotta start somewhere.





Phase 2. The plot thickens.





Phase 3. It's always about team work.





Phase 4. They grow up so fast, don't they?





Phase 5. 3D.





Phase 7. All that you can leave behind. :))

Ganduri post-traumatice

Am terminat sesiunea. Prietenii mei de a 12-a acum sunt crizati, luni incepe bacul, pun intrebari despre admiteri, eu le tin discursuri moralizatoare. :)

Si pe fondul acestei intamplari, ma gandeam... Eu ce faceam anul trecut pe vremea asta?

Mi-am adus aminte ca 2006 nu a fost un an al socializarilor la mine, asa ca aveam momente in care scriam, mai ales in perioada bacului, intr-o agenda fiindca nu prea am memorie si eram sigura ca voi uita multe chestii in cateva luni. Am avut dreptate. :))

Ce faceam in luna iunie anul trecut? Pai, mergeam noaptea pe la prieteni sa mancam gris cu dulceata :)) Hmm, 10 in teza la mate dupa 4 ani de chin cu femeia aia. Hehe, numai amintiri placute. :) Apoi, bauta la fosta diriginta...

Da, da, ce amuzant (chiar deloc) cand la cursul festiv oligofrenul de diriginte imi gresise media la calcule si mi-a dat mentiunea 1 in loc de premiul 3. Cu multi nervi am luat un marker si am scris premiul 3 pe ea, fiindca tot liceul am avut doar mentiuni, iar eu vroiam macar intr-un an sa iau premiu. :)) Un diriginte atat de implicat si dedicat, ca ne gresise si numele pe diplome... cred ca era muci cand a calculat mediile si a scris diplomele. Ah, iar la cursul festiv avea un ochi vanat cred ca luase bataie de la toti elevii care-l iubeau. :)) Seara am avut banchetul care trebuia sa fie intr-o gradina, in jurul unei piscine, dar NORMAL ca ploua in ziua aia si ne-a inghesuit pe toti intr-o mica sala. Nimic spectaculos. Insa spre dimineata ne-am mutat intr-un local de langa liceul nostru, local al unui prof din liceu, care ne pusese la dispozitie absolventilor 2 butoaie de bere. Atat ne-a trebuit. Pe la 7 dimineata am inceput si noi sa plecam pe la case, dar baietii ramasesera la baut. Acasa, dupa 2 ore de somn nu mai puteam dormi asa ca m-am imbracat si m-am dus inapoi, la o bere, doua, trei. Pe baieti ii gasisem dormind cu capul pe masa si facand un calcul cred ca toti am dormit cam la fel de mult. :))) Au mai venit pe acolo si fluturasii de-a 9-a, sau boboci, anyway :))) si s-au facut muci. A fost amuzant. Ei erau machitori amatori, nu moldoveni adevarati. :))) Cam toata ziua aia am stat pe terasa, am baut bere mok, am ras, am povestit si a fost mult mai mijto decat tot banchetul pe care am dat un milion si ceva parca. Asta a fost sfarsitul vietii de liceu. It's all downhill from here, who knows? :) Sau cel putin asa parea atunci.

De la sfarsitul scolii pana la bac, am avut o saptamana libera in care aveam un program tare dragut. Ma trezeam la 9, imi beam energizantul si ma uitam la IN GURA PRESEI cu Mircea Badea. Apoi invatam, iar seara mai ieseam sa jucam ascunsa. Sau prinsa. 2 jocuri foarte agresive. Mi-am belit coatele in ultimul hal, un sold, mi-am rupt haine. Bine, nu va imaginati ca jucam prinsa cu copii de gradinita, ci cu colegii de clasa si era greu sa tii pasul. :))

A urmat apoi BACul, care pot spune cu mana pe inima ca a fost cea mai de kkt experienta din viata mea. Oameni care vin la bac ca la cumparaturi, oligofreni cu medii mai mari decat mine. Tin minte la romana, inainte de proba de scris, fusesera subiectele schimbate pe ultima suta de metri, fiindca se vindeau pe undeva prin bucuresti. Insa cu o seara inainte de proba in sine, eu le citisem pe net pe un forum dar puteam sa jur ca nu sunt adevarate. Trebuia sa scriem despre conditia intelectualului sau ceva de genul. Si eram cat pe ce sa ma apuc sa scriu Jocul Ielelor cand am citit mai bine si am vazut ca era dintr-un roman, nu de oriunde. Imi spuneam eu "Oh, thank god! Era sa scriu prost" Facand o paralela intre Bologa si Moromete in mintea mea, am gandit eu ca mai bine scriu Moromete ca il stiu mai bine, fara sa ma mai gandesc ca unu era taran intelectual si celalalt chiar era intelectual. Si uite asa mi-a tras 6-le de la romana in jos toata media... macar la matematica, placerea mea, luasem 9,75. :D Si, desigur, super amuzant cand stiai pe altii care spuneau "In pana mea, am facut tot Moromete", iar pe liste aveau 9 sau 10 la romana. La sport venise televiziunea locala sa filmeze, iar profii s-au gasit stergand liniile si remasurand, dupa ce multe tipe sareau peste 2 metri lejer, majoritatea fiind de alea scutite la sport, care mai mult de 1 metru nu ar putea sari.

Eh, diverse cretinatati la bac. Nu l-as mai da inca o data, asta e clar. Si chiar vorbeam cu fostii mei colegi ca macar in sesiune iti bagi picioarele. Nu iei un examen, dai restanta, asta e. Dar la bac e toata presiunea aia ca iti ratezi viata daca pici ceva. Nu stiu. :) Oricum si sesiunile sunt speciale in felul lor. Daca vrea un prof sa te futa la examen, pai asta e. E chiar foarte amuzant sa primesti in examene grila variante gresite. Da, stiu, te crapi de ras, nu alta. Sau sa lucrezi grile care de la teorie pana la variante isi pierd logica. La alte examene in care apar note din tot spectrul, stai sa te intrebi "Pana la urma care a fost sistemul de notare?" Un examen la care 60% din serie pica (stiu, stiu, la poli e mai grav), cand alte serii dau cu cartile pe masa examenul la aceeasi materie, iar la distribuire suntem luati dupa mediile finale. Ai crede ca nimic nu e corect. Dar a fi corect, inseamna a urma regulile, chiar daca sunt cretine. :)

M-am gandit sa denumesc postul "Ganduri post-traumatice" fiindca suna mai bine decat "Un an de la BAC". Oricum, nu sesiunile reprezinta trauma. :)) Si, mai jos, cartea mea preferata din liceu, care era noua cand am cumparat-o. :)

Prima diploma de la OC

Hehe. We've got some reading to do. :D

Euroscepticism

Ce anume te influenteaza sa scrii pe blog? Cred ca iesitul in lume, socializarea, lucrurile noi.

Pai in ultimul timp am avut contacte sociale minime din cauza sesiunii, dar existente, insa cel mai recent examen pe care l-am dat, la Economie Europeana, a implicat citirea unei documentatii imense a carui parcurgere m-a dus la aflarea unor informatii noi, dar si la formularea unor opinii personale.

In primul rand, toata treaba asta cu Uniunea Europeana e rezultatul frustrarilor natiunii franceze care intotdeauna s-a simtit complexata de Statele Unite.

Victor Hugo promova conceptul de Statele Unite ale Europei inca din 1848, iar prima incercare de unificare, chiar si fortata, a fost realizata de Napoleon care dorea unificarea Europei, desigur, sub dominatie franceza. :)

Nu vin eu cu idei revolutionare aici, dar marea integrare europeana a fost practic initiata de SUA pentru propriile interese. SUA a fost intotdeauna izolata de frontul razboaielor si pe fondul belic ei si-au crescut aparatul de productie, fiind cei care aprovizionau frontul. Din cauza productiilor imense care nu isi mai gaseau destinatari intr-o Europa ravasita, au fost nevoiti sa sprijine reconstructia Europei pentru propriile interese economice, prin Planul Marshall.

In timp ce Marea Britanie si Franta realizasera ca nu mai erau puteri mondiale, s-au trezit 2 vizionari francezi, Jean Monnet si Robert Schuman, care au vizualizat ei ca daca nu intervin, SUA va fi principalul factor de decizie in NATO (astia de se chinuiau sa lupte impotriva sovietilor), Marea Britanie va fi trasa mai aproape de SUA, cresterea economica si militara a Germaniei nu ar mai putea fi controlata, iar Sunshine Land of France ar putea fi eclipsata, asa ca au decis ei sa renunte ei la Alsacia si Lorena (tin minte si acum cum ma intrebam an de an ce dumnezeu aveau Alsacia si Lorena de toata lumea se batea pe ele si am realizat ca erau resurse importante de carbuni) pentru a constitui Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului, principalele resurse in reconstruirea Europei, punandu-le intr-o administratie supranationala, in care au reusit sa fraiereasca sa intre Germania, Italia si tarile Benelux

Ei aveau standarde inalte care nu prea erau atinse, dar ei tot incercau si perserverau. Mai faceau niste observatii, mai reformau putin sistemul. Cativa au si demisionat pe parcurs. N-au mai rezistat.

Ma gandeam eu dupa, cat de greu trebe sa fii implicat in UE? Faci niste excursii de cateva ori pe an la Bruxelles, formulezi niste prevederi, obiective in cateva zile, iar jumate de an stai si te scarpini cat timp astepti ca toate cele 27 de tari sa ratifice tratatul si daca nu mere, o iei de la capat.

Adica, numai pentru a adopta steagul, le-au trebuit 2 ani!!! 2 ani! Ca sa ajunga la 12 stele PANTONE YELLOW | RGB 255/204/0 | HX FFCC00| 100% process yellow pe un fond PANTONE REFLEX BLUE | RGB 0/0/153 | HX 000099 | 100% process cyan + 80% process magenta. Si de ce tocmai numarul 12 simbolizeaza perfectiunea? De cand? Ah, ca sa nu mai spun de reproducerea steagului in alb-negru care necesita un chenar alb.


Ah, iar deviza populara cu "Unitate in diversitate" a fost aleasa in urma unui concurs realizat in scolile din Uniunea Europeana la care au participa tineri cu varste intre 10 si 20 de ani, identitatea castigatorului ramanand secreta.

Anyway, nu prea sunt fan Uniunea Europeana si daca ma mai plictisesc cumva, incep sa scriu si despre libertatile de circulatie. :)) Insa nu acum. Vreau sa ma pun la un joc de ala cretin, special de jucat in sesiune. :)

Should I stay or should I go?

Uh, uh. Noaptea Devoratorilor de Publicitate. Premiera mondiala.

Nu stiu cum se face, dar de fiecare data cand vreau sa merg la eveniment, ori e la mare si e fix in noaptea in care mi-am luat bilet sa plec acasa, ori e in Botosani si nu stiu aia sa organizeze ca te tin 3 ore + pauza + 3 ore cu fundul pe scaun pana iti simti toate celulele din partea dorsala aplatizate, ori ca acum, se tine pe 15 iunie, cand ma gandeam si eu sa merg pe acasa, a treia oara anul asta dupa vacanta de Anul Nou si cea de Pasti. Poate sunt testata. Cat de mult sunt dornica sa sacrific pentru pasiunea mea. :))

Sunt intr-o dilema si va trebui sa iau o decizie, dar care-i graba? Ma mai gandesc.

Post aniversar

Am ajuns la numarul 100.

__________________________

Au trecut si Olimpiadele Comunicarii... dar au trecut bine.

Irina (nu voi da link la blogul ei fiindca puteti da search pe google images la pisicute si e aceeasi chestie :) si echipa ei, INSPIRE, au luat locul 1 la Relatii Publice, motiv de bucurie, asa ca am ajuns la petrecerea din Spice a Olimpiadelor. Petrecerea a iesit chiar foarte bine si probabil un motiv a fost si faptul ca Tuborg a facut cinste cu berea... hehe... Nu, nu cred ca e numai asta. Si muzica a fost foarte ok. Chiar de cand am intrat acolo am spus ca nu e petrecere daca nu e Cornershop - Brimful of Asha si a fost, asa ca nu mai am ce comenta, a fost petrecere. :D

Un alt motiv de bucurie a fost ca m-a sunat o tipa de la Olimpiade sa-mi spuna ca am castigat la concursul de pronosticuri locul 1. Ei, poftim! Imi pare rau sa spun asta, dar cum e posibil sa nu fi mers la nici o prezentare (am avut examen) si am nimerit 2 echipe castigatoare, una de pe locul III si una la mentiune? Pai, secretul reusitei a fost blogosfera. Mai mult sau mai putin. Sau poate am fost singura care a participat. :))

In primul rand, la PR am trecut echipa Irinei a carui campanie mi-a placut super mult. Tin minte si acum cum stateam in bucatarie in ziua in care a primit brief-ul si ii spuneam cat urasc Apa Nova cand este apa murdara pe teava, cu mirosuri dubioase si care face spume fara sa intre in contact cu ceva. In 2 saptamani au reusit sa puna de o campanie de sensibilizare care m-a sensibilizat pana si pe mine. Iar in timpul asta, au facut Apa Nova si lucrari in cartier, deci totul e spre bine. :)

In al doilea rand, cealalta echipa nimerita a fost ClockWork la Comunicare Politica. Motivul pentru care i-am pus pe ei a fost ca mi-a placut postul asta.

La proba de Advertising chiar mi-a parut rau ca nu am putut ajunge, dar deh, examen important. Inainte sa va para rau pentru mine, am luat 10. Eram curioasa chiar cu ce strategii au venit, ce idei creative care sa ma faca sa ma gandesc "La dracu, mie de ce nu-mi vin asa niste idei?" Dar din cate am inteles. juriul a fost usor dezamagit si nu s-au acordat decat mentiuni. Aici am pus fara sa ma gandesc prea mult Ceai de Tei, fiindca imi placuse ideea blogului cu raspunsuri la calm. Am zis ca de unde a venit asta, mai pot veni si alte idei. :)

Cat despre proba de Comunicare Institutionala recunosc ca nu am gandit-o prea mult. Macar la celelalte citisem blogurile. Dar la proba asta am pus echipa care a avut brief dat de ANRCTI, fiindca acolo lucreaza mama. Echipa fiind Steaua Polara si a luat locul III.

Aparent am castigat 5 carti, sper sa fie de la Brandbuilders, fiindca alea costa o gramada. :)