Saturday, February 23, 2008

xkcd surprises me

***

Sunt chiar singura persoana care nu stia asta? Uf... cat timp am pierdut din septembrie pana acum citind benzile astea doar pe jumatate. Trebuie sa o iau de la capat. :)

Omul care nu se duce.

***

Intrebari.

Omul care nu se duce unde? De ce sa se duca? Ce se da acolo? Stai putin... despre cine vorbim?

Uhm... despre mine. :)

Eu sunt omul care nu se duce. La party-uri cu dj romani. Am ajuns la concluzia ca nu sustin destul scena romaneasca, desi in ultimul timp promite mult.

Era o perioada in care nu prea aveam incredere in dj-ii romani si, in afara de Rhadoo, mai totul imi parea o pierdere de timp. E drept ca asta era prin timpul liceului cand aveam acces la fenomene gen Raoul, Vali Barbulescu, Internullo, iar cu party-urile bucurestene luam contact doar de cateva ori pe an. Problema este ca am ramas cu fixatia asta mult timp, astfel incat daca nu venea in main vreun dj strain, nici nu ma oboseam sa ies din casa.

Intre timp, am capatat o viziune usor mai larga... pe langa Rhadoo, ajunsesem fan Raresh (dar pana la urma, cine nu este?), Demos, Praslea, hai si Silent Strike, desi nu e aceeasi categorie, sunt toti romani.

Dar nu e destul. Chiar si saptamana trecuta, fiind in dilema de a alege intre Derrick May si feeder party (cu NSK pe afis, now how often do you see that?), am ales Derrick May. Argumente convingatoare erau de ambele parti totusi.

Acum sunt in faza Ali Nasser. Clickuind pe myspace din profil in profil, am ajuns in the house of ali nasser that featured "Omul care nu se duce". Atractie la primul sunet. Turning into obsession. Ma gandeam ca o singura data l-am mai vazut live si nu imi formasem o parere clara. Am inceput sa ma uit pe flyere dupa el, dar nimic anuntat pe viitor.

Cu toate astea, incepand weekendul in loggia, pe undeva pe la 3 dimineata, un prieten ma intreaba "Bai, ala din colt nu e Ali Nasser?" la care eu ii raspund entuziasmata "Dude, mi se parea si mie, dar ma gandeam ca oi fi eu prea obsedata si il vad peste tot de acum" :))))) Imagine my joy when he started spinning the decks. Punea frumos si nu m-am putut abtine sa nu ma duc sa il rog sa puna pesa (au niste preteni de-ai mei o preferinta pentru expresia "Pune pesaaaa!" - some inside joke), dar nu au trecut nici 10 min pana m-au scos oamenii mei din local fiindca trebuiau sa plece dimineata din Bucuresti.

Oh, but do not worry... we will meet again. :)))))

Sunday, February 10, 2008

We did it again

***


SUPERB.

***

Initial mi se parea cam exagerat si chiar un gest extravagant sa dau 70 ron pentru Laurent Garnier, insa mi s-a pus pata si nu a mai contat. Imi pare bine ca nu am tinut cont de bani, fiindca a pus frumos. S-a meritat, nu am stat nici un moment. Bine... majoritatea aveau bilete luate la 50 ron, chiar daca peste tot era anuntat 70, nah, la mine ajung ponturile mai greu.

***

I'm glad I went. My faith in clubbing has been restored.