Wednesday, September 12, 2007

Momente contemplative

*** Postul asta are mult prea multe greseli, dar nu il voi corecta nici macar acum, o luna mai tarziu, fiindca mi se pare... autentic? E mai mult o diaree de cuvinte si nu o opera de arta. Doar simteam nevoia sa imi scriu gandurile care imi alergau frenetic prin minte la 2 noaptea, inainte de a pleca din nou.

Cred ca e prima data cand trebuie sa ma intorc in Bucuresti, iar eu stau cu toate lucrurile imprastiate prin camera cu mai putin de 12 ore inainte de plecare si asta netinand cont de faptul ca inca nu mi-am facut somnul de 10 ore.

Stau la laptop, fixez peretele din fata, expresia fetei nu exprima nimic, pe fundal se aude muzica, iar eu ma gandesc ca imi pare rau ca plec. Probabil de asta nu m-am grabit sa imi fac bagajul. E deprimant faptul ca vara s-a terminat. Dar imi vin diverse flashback-uri si ma gandesc "Maaaaan, those were the days..." Chiar a fost o vara grozava spre deosebire de altele in care putrezeam in vreun oras sau altul. Acum nu, am fost intr-o continua miscare si mi-a placut asta. M-am distrat. Imi plac prietenii mei si imi place gasca mea. Cred ca e efectul Bucuresti care te pune in miscare. Iti da dinamica. E mijto.


Flashbacks

Cum am iesit din sesiune am luat festivalurile la rand. CokeLive, B'estival, Kiss 7; am facut putin foamea, dar cred ca a meritat. Stau acum si rad... cum am stat o noapte sa ma uit la National Geographic la documentare despre religie in loc sa invat pentru examen si a doua zi am mers la kiss7 festival fara sa dorm, incercand, usor praf, la 6 dimineata sa nimeresc trenul spre casa. Maaaaan.

Cateva zile pe acasa si inapoi in Bucuresti inainte de a ma cuprinde plictiseala.

Mare, Costinesti. Multa tequila, "me-ga dis-co-te-caaaaa... te cheama la ea" (nu ca mi-ar placea megadiscoteca, dar fuck, that is one catchy tune!).

Civilizatia minimal, cunoscuta noua din cluburi ca Studio Martin, s-a stabilit in statiunea Costinesti. O alta ramura a acestei civilizatii era deja stabilita in Mamaia. In Costinesti s-au stabilit pe plaja, langa lac. Astfel, mai multi oameni au fost introdusi acestei culturi mistice, minimalul, cooptand noi oameni, nepregatiti pentru acest pas urias al vietii lor. Acesti oameni se supun teoriei maiorescene a formelor fara fond, ei neavand o pregatire anterioara pentru aceasta trecere. Whateva. Frig. Tipi la agatat, cea mai tare replica "Iisus vrea sa impartim aceasta bere" (Toti 3?). Fascinanti stabilopozi. Aaaa... confuzie.

Bucuresti.

Munte. Ploaie si curcubeie. Incredibil sa treci in mai putin de o zi de la temperaturi de 40+ din Bucuresti, la doar cele 10 de la munte. Brrrrr... bere si sirop de patlgina. La naiba cu tusea asta.

Botosani, singura acasa. Eeeeeh, fuck this shit: inapoi la mare. Constanta, la bunici, nu ai mei, short term memory loss. "De unde esti? / Din Botosani. / Da, frumos, cumnatul meu a stat acolo 10 ani, ofiter transferat. [1 minut mai tarziu] Tu de unde esti? / Din Botosani. /Ah, nu stiam...". Zabiela, Mania again, oameni care nu au o treaba si totusi destul de multumita de show. A doua zi, Costinesti, gratar. A treia zi Vama, multa tequilla, chitari, Banderas/Panteras/whatever, cort. 13 ore pana acasa.

Din nou Botosani. Singura acasa, nopti petrecute cu gasca reintalnita la jocuri de europolis interminabile si mereu imprevizibile, cu bere pe langa. Nopti petrecute pana dimineata in fata televizorului, cand pana si stirile par amuzante, ca sa nu mai spun de italianul cu "Cado! Ca-do! Uno diamante veritable" si 11 inele de aur/platina/argint/"da cum sa nu?" la doar 3-4 mil. Discutii fara sens, interesante doar de dragul orei. Iar am prins rasaritul, hai sa dormim. S-au intors si parintii, ne-am mutat cartierul general in oras. Totul se inchide la 11-12. Cam penibil. Noroc ca era cald si pierdeam noptile la un pet la discutii penale, pe scari, departe, urmarind cocalarii care ies din club. A mai urmat si o perioada de odihna cu zile de venit la 12 cel tarziu acasa. Parinti mirati, evident. Iesit in gasca, fast rides, hai si prin club, asa ca dinainte de plecare, vizita la diriga. Ras mult.


Inapoi la realitate.

Este ora 4 si cred ca ar fi cazul sa dorm. Doar o chestie mai am de spus: castravete aka guy that changes his profile name every day.

4 comentarii:

Gingerdae said...

Deci bunica mea a ajuns subiect de blog :))) i have a famous granny!!!

gandeste-te ce distractii o sa ai in Anglia 8->...nice summer anyway..;)

Anonymous said...

"expresia fetei nu exprima nimic"! cat despre blogul tau...pot spune ca nu "blogheaza" nimic! maybe it is a matter of taste!have fun in england!
Just me(and the pile of dead bodies)

Adinaaa said...

In primul rand este un blog personal, se numeste Adinaaa, si nu "Experiente arheologice", ceva care sa-i fixeze un subiect unic. :)

Nu oblig pe nimeni sa citeasca blogul meu, ma simt mai bine doar ca postez.

Desigur, as fi putut sa-l tin pe privat, dar ma mai intreaba prietenii mei cum a fost nush unde si ii indrum spre blog ca sa nu ma tot repet. E un mod de a-mi informa prietenii si totusi un fel de terapie.

Cat despre "expresia fetei nu exprima nimic"... aia nu e singura greseala si recunosc. Sunt mai multe, dar pe celelalte vad ca nu le-ai observat. E un post scris la 4 dimineata pentru ca simteam nevoia sa ma exprim. Nu l-am recitit si nici acum nu am chef. Cand voi avea, il voi corecta.

Cum am spus, eu scriu pentru mine, pentru prietenii mei, nu pentru domnii de la Academia Romana. :)

Ooook, mersi pentru urari, just you. Si ma scuzi daca mi-a crescut presiunea sangelui, tocmai venisem de la o bere. :)

papa

Anonymous said...

de mine nu ai zis nimic :O
cand faci un post numai despre mine? :O :-w